PRIMARIA COMUNEI POARTA ALBA

Judetul Constanta

PREZENTARE LOCALA

    Dobrogea, tinutul unic dintre Dunare si Mare, a fermecat intotdeauna calatorul, l-a imbiat cu peisaje dintre cele mai spectaculoase, cu pitorescul asezarilor in care de veacuri oameni dintre cei mai diferiti ca etnie au invatat isi construiasca existenta, impletindu-si obiceiurile si respectandu-si credintele.

    Comuna Poarta Alba se afla la 23 km de Municipiul Constanta si, respectiv 15 km de Municipiul Medgidia, in partea estica a judetului.
    In componenta sa intra satele Poarta Alba, resedinta de comuna si Nazarcea (Galesu), aflat la o distanta de 3 km. Situarea comunei pe linia ferata Constanta - Bucuresti ii creaza bune mijloace de comunicatie cu alte comune din zona si chiar cu intreg judetul. Drumurile publice insumeaza 64.5 km, din care asfaltate 3.5 km, pietruite 21 km, drumuri de pamant 10 km.

    Asezarea Poarta Alba are la nord ca asezare satul Nisipari, la est satul Nazarcea, la vest Valea Dacilor, iar la sud orasul Basarabi. Localitatea este strabatuta pe toata lungimea sa de Drumul National Constanta - Cernavoda. Se caracterizeaza printr-un relief de stepa, specific Vaii Carasu din care face parte si are un climat temperat-continental.

    Sapaturile de-a lungul Canalului Dunare-Marea Neagra din perioada de inceput a anilor 1950 au ocazionat o seama de descoperiri arheologice de mare importanta pentru intreaga zona. astfel, la 21 februarie 1951 a fost descoperit un depozit de aur si bronz cu prilejul unor sapaturi pe teritoriul Comunei Poarta Alba, si anume la poalele pantei de est a Vaii Galesului.
    La nord de Poarta Alba, traseul Canalului Dunare - Marea Neagra traverseaza Marele Val de pamant pe o lungime de peste 30 de metrii. In 1951 era consemnata descoperirea unui fragment ceramic de epoca romana tarzie sau inceput de epoca bizantina, pe latra vestica si la 1.75 m adancime.
    De pe locul La Suta, la nord-est de Galesu s-a extras material ceramic de dinainte de administatia roamana, iar la aproximativ 3 km nord-est de Galesu, pe latura de rasarit a Vaii Nazarcea au fost aduse la suprafata fragmente de amorfe, olane, pietre de epoca romana. In 1958 se facea o descoperire cu totul deosebita in aria comunei Poarta Alba, si anume doi colti intregi ai unui mamut de proportii considerabile, gasiti in stratul de loess la o adancime de aproximativ 12 metri.

    Datele istorice referitoare la epoca moderna ofera numeroase indicii despre evolutia localitatii. Se pare ca satul Alakap fusese infiintat pe la 1812 de vreo cateva zeci de familii de tatari si turci. Istoricul Alexandru Arbore lua in discutie in Analele Dobrogei, din iulie-septembrie 1923, o harta ruseasca de la 1838 pe care satele Alakapu si Nazarcea apar ca devastate in urma razboaielor ruso-turce.
    Pe la 1850, cunoscutul agronom Ion Ionescu de la Brad vizita Dobrogea, in conditiile in care deplasarea de la o localitate la alta se facea cu dificultate. In calatoriile sale, Ion Ionescu de la Brad a intalnit numeroase vestigii romane.
    Geograful Grigore Danescu evidentia localitatea in Dictionarul geografic, statistic si istoric al judetului Constanta aparut in 1897, numind-o Alacapa, Alacap sau Alacapo.
    Marele dictionar Geografic al Romaniei aparut in 1901 sub semnatura lui George Ioan Lahovari descria satul Nazarcea ca fiind situat la 5 km distanta de satul de resedinta al plasii Omurcea.

    Scriitorul Dimitrie Anghel fusese numit pe la 1907 functionar in Directia administrarii bunurilor Dobrogei. In aceasta calitate a fost trimis sa aduca date de pe teren despre atribuirea unor loturi de pamant existente doar pe hartie, in Comunele Caratai (Nisiparii) si, respectiv Alacap (Poarta Alba). Isi descrie calatoria extrem de pitoreasca, intr-o povestire numita "In cautarea tabiei a 18-a (Din amintirile unui functionar dobrogean)".
    Cresterea numarului populatiei romanesti a determinat si schimbarea denumirii vechi turcesti Alacap cu Poarta Alba in anul 1930.
In anul 1940, datorita turnurii pe care evenimentele istorice o luasera in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, populatia germana a fost stramutata in tara de origine. Foarte putini germani s-au mai intors.
    Intentia de a se construi un canal navigabil existase de pe la jumatatea  secolului XIX-lea si fusese pusa in circulatie de Ion Ionescu de la Brad. Proiectele de constructie au existat pana ce, in timp construirea canalului avea sa capete dimensiuni politice din cele mai nefaste intrucat in perioada anilor 1950 - 1953, intre cei care au pornit lucrarile s-au aflat detinuti politici si astfel Poarta Alba a devenit numele unui temut lagar de munca fortata. Practic lucrarile au fost sistate in 1953.
    La 29 septembrie 2000 a avut loc inaugurarea si sfintirea Coloanei Comemorative inchinate detinutilor politici de la Canal, din perioada 1950 - 1953. Inaugurarea oficiala a Canalului a avut loc pe 26 mai 1984, si leaga portul Constanta si portul Cernavoda, scurtand distanta spre mare cu 400 km.